„Criza locurilor de practică pentru cadeți are o anvergură planetară. Există o disperare europeană și mondială în această privință. Oferta locurilor de practicǎ pentru studenți este micǎ și nicio țară nu a ajuns sǎ le asigure in totalitate. Dar aceasta n-ar trebui să-i determine pe tineri să muncească precum sclavii pe plantație, doar pentru a face stagiul de practică, renunțând la indemnizatia de cadet și la asigurarea de boală, de accidente, de deces. Culmea este că uneori fac practică pe lângă navigatori nepregătiți, fără școală, care și-au dobândit brevetele sau certificatele în Coreea de Nord, Madagascar, Republica Dominicană sau in alte locuri din lume cu învățământ marinăresc fictiv”, afirmă Adrian Mihălcioiu, inspector ITF.

Recent, trei tineri absolvenți ai învățământului superior marinăresc din Constanța au solicitat să intre în sindicat, pentru a obține protecție. Urmau să plece pe mare, să își efectueze stagiul de practică. Negociaseră îmbarcarea direct, la navă, fără mijlocirea vreunei companii de crewing. Apoi, au prezentat conducerii SLN contractele de muncă, solicitând sfatul.

„Am rămas consternați când le-am citit. Nu ne venea să credem că există așa ceva. Era scris negru pe alb că indemnizația/salariu este zero, că marinarul are drept la un avans din leafa egală cu zero și că se acordă compensații al căror nivel este raportat la respectivul/indemnizație salariu. Contractele sunt pe o perioadă de șase luni, timp în care cadetul nu beneficiază de nici un venit sau asigurări”, relatează Mihălcioiu.

„Noi i-am sfătuit pe tinerii absolvenți să refuze contractul. Cu toate acestea, unul a acceptat să se îmbarce. Probabil că și ceilalți doi îl vor urma. Este atât de mare disperarea absolvenților să își facă stagiul de cadeție, încât sunt gata să accepte orice condiții, cu riscul de a-și pune sănătatea și viața în pericol”, spune Aurel Stoica- lider SLN.

Nava pe care urmează să muncească cei trei tineri este înmatriculată sub un pavilion aflat pe lista neagră a Paris Memorandum, la categoria „risc înalt”. Sub un astfel de pavilion sunt adunate așa numitele „coșciuge plutitoare”, nave ce contribuie din plin la statisticile dramatice ale shipping-ului mondial, cu incendii, eșuări, scufundări, îmbolnăviri, răniri și pierderi de vieți omenești.

„Acest caz este doar vârful icebergului. Sunt multe alte asemenea cazuri ce nu ne sunt raportate. Întrucât este probat cu documente, acest exemplu nefericit constituie un punct de plecare pentru o intervenție la nivel european. Trebuie să facem ceva pentru acești tineri. Trebuie creat cadrul pentru efectuarea stagiului de cadet, care să prevadă condițiile de lucru minimale, o indemnizație și asigurări minim garantate. Trebuie să existe și mecanisme de control. Sindicatele navigatorilor, ETF și ITF nu pot face altceva decât să atragă atenția asupra fenomenului. Măsurile de reglementare și control trebuie luate de către autorități”, spune Mihălcioiu.

L-am întrebat pe liderul SLN Aurel Stoica dacă un viitor ofițer, care acceptă să își facă stagiul de practică pe un coșciug plutitor, sub comanda unor indivizi ce și-au obținut brevetele în condiții dubioase, prezintă încredere din punct de vedere al calității pregătirii practice.

„Este greu de dat un răspuns - spune Stoica. Ceea ce constatăm este faptul că tinerii în cauză își doresc foarte mult să ajungă ofițeri și că se străduiesc să obțină pregătirea practică de care au nevoie. Este adevărat că pe astfel de nave e greu să dobândească o pregătire corespunzătoare. Astăzi se navigheazǎ cu nave moderne, dotate cu tehnologii avansate, care nu se regăsesc pe navele vechi de 30 sau 40 de ani. Stagiatura înseamnă și muncă pe covertă, dar și muncă pe puntea de comandă. Nu am de unde să știu dacă tinerii cadeți din exemplul nostru vor face și muncă pe comandă sau numai pe covertrǎ, așa cum li s-a promis. Dar ideea este că astfel de nave ar trebui să dispară din flota mondială“.

Pe de altă parte, deși nu deține documente doveditoare, conducerea SLN este încredințată că există cazuri în care tinerii sunt nevoiți să achite „taxa de cadeție”, care le permite să ajungă pe nave și să muncească pe gratis.

„Cazul de față îl voi prezenta la Bruxelles, la reuniunea de pe 1 martie a comisiei în care discutăm un proiect european privind sistemul de învățământ marinăresc” - afirmă liderul SLN.

Trebuie spus că toate statele sunt nemulțumite de modul în care merg lucrurile în acest sector. Deși armatorii europeni dețin o pondere de circa 50% din capacitatea de transport a lumii, sunt doar 270.000 de navigatori europeni în comparație cu 1,7 milioane de navigatori, cât are întreaga flotă mondială“.

Conducerea SLN consideră că Uniunea Europeană are obligația să adopte măsuri prin care să încurajeze creșterea numărului de navigatori europeni pe navele europene și a locurilor de practică pe mare, pentru viitorii ofițeri. Dar, totodată, trebuie să se stabilească obligațiile minime ale armatorilor față de cadeți.