Coronavirusurile (CoV), sunt o subfamilie din familia coronaviridelor. Au formă sferică sau ovoidală, cu diametrul de 120-160 nm și au un înveliș extern pe care se află proeminențe glicoproteice, numite spicule, foarte lungi (24 nm), care îi dau aspectul de coroană solară, de unde și denumirea de coronavirusuri. Spiculele au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile. Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând la om și animale afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, sunt responsabile pentru producerea a peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de producerea rinofaringitelor, răcelii commune la om. Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii. Dintre toate acestea, câteva au dovedit că provoacă afecțiuni oamenilor. Astfel, din genul alfacoronavirusurilor, coronavirusurile umane 229E și NL63 cauzează apariția rinofaringitelor. Din genul betacoronavirusurilor, două specii provoacă rinofaringite la om (coronavirusurile HKU1 și OC43) iar alte două specii provoacă sindroame respiratorii foarte severe la om: coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și coronavirusul sindromului respirator acut sever din Asia (SARS-CoV).

Primul coronavirus care a provocat panică, a fost SARS-CoV și a atacat în noiembrie 2002, în China, în provincia Guandong. În următoarele luni, boala (SARS) a fost raportată la peste 8000 de persoane (din care 1706 cadre medicale). Dintre acestea, au decedat 774, atingându-se o letalitate de 9,6%. Epidemia din 2002-2003 s-a răspândit în 29 de țări de pe 5 continente.

SARS-CoV-2

Recent, la sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus, denumit SARS-CoV-2 sau 2019-nCoV în Wuhan, China, care este foarte infecțios și se transmite cu mare ușurință de la om la om și provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. Noul SARS-2, înrudit cu virusul SARS, a fost decodat initial de către Leo Poon, cercetător virusolog la universitatea din Hong Kong. „Ce știm până acum e că virusul cauzează pneumonie după care nu răspunde la tratament cu antibiotic, ceea ce nu este surprinzător, însă în termeni de mortalitate, SARS ucide 10% din indivizi”, a declarat Poon. Din provincia chineză, virusul s-a propagat aproape în toată China, dar și în alte țări din lume, inclusiv în Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Rusia, Finlanda, Spania, Suedia, Belgia, Iran. Până la sfârșitul lunii februarie 2020 erau confirmate 80134 de cazuri de infecții cu virusul nCoV și 2698 decese.
2019-nCoV are o capacitate de 20 de ori mai mare decât SARS-CoV (anterior) de a se lega de receptorii celulelor umane și a provoca SARS, după cum anunță un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Austin, Texas. Astfel, „în comparație cu SARS-CoV, 2019-nCoV pare să fie transmis mai ușor de la om la om”, se arată în raportul studiului. O altă particularitate a noului coronavirus este aceea că este contagios începând din perioada de incubație, după cum au concluzionat specialiștii chinezi.

COVID-19

Infecția cu virusul nCoV (Covid-19) poate fi ușoară, moderată sau severă. Pacienții cu infecție virală ușoară a căilor respiratoare superioare pot avea simptome nespecifice precum febră, tuse, dureri în gât, congestie nazală, stare de rău general, cefalee, mialgie. În cazurile grave apare o pneumonie severă, însoțită de febră peste 38°C, tuse, tahipnee (accelerare a frecvenței respiratorii la peste 30 respirații/min.), cianoză, dispnee severă cu o mortalitate crescută.

Într-un studiu din China asupra a 41 de pacienți internați într-un spital din Wuhan cu infecție cu virusul nCoV, simptomele obișnuite la debutul bolii au fost febra (98%), tusea uscată (76%) și mialgia sau astenia (44%); simptome mai puțin frecvente au fost eliminarea de spută (28%), cefaleea (8%), hemoptizia (5%) și diareea (3%). Dispneea a apărut la 55% din 40 de pacienți (în medie la 8 zile de la debutul bolii). 63% din 41 de pacienți au avut limfopenie. La toți pacienții, la examenul CT toracic s-a găsit pneumonie cu leziuni atipice. Complicațiile au fost sindromul de detresă respiratorie acută (29%), viremie ARN (15%), insuficiența cardiacă acută (12%) și infecția secundară (10%). 13 (32%). Pacienții au fost internați într-o unitate de terapie intensivă și 6 (15%) au murit.

Prevenire

  Spălați-vă mâinile cât mai des cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde. Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau cu soluții dezinfectante (60% alcool, dacă săpunul și apa nu sunt disponibile), în special după ce mergeți la baie, înainte de a mânca, după ce vă suflați nasul, tușiți sau strănutați sau ați luat contact direct cu persoane sau cu animale bolnave, este obligatorie.
  Evitați contactul (mai ales contactul neprotejat) cu persoane suspecte de infecții respiratorii acute, cu animalele din ferme sau cu animalele sălbatice. Animalele de companie nu transmit coronavirus.
  Păstrați distanța socială de cel puțin 1m între dvs. și alte persoane. La întâlnirea cu alte persoane, încercați să nu mai dați mâna cu acestea.
  Nu vă atingeți nasul, ochii și gura cu mâinile. Acoperiți-vă cu o țesătură nasul și gura dacă strănutați sau tușiți. În această situație, este recomandată folosirea unei măști de unică întrebuințare. Apoi, aruncați țesătura sau masca la coșul de gunoi.
  Nu luați medicamente antivirale sau antibiotice fără prescripția medicului. Nu sunt recomandate nici: fumatul, administrarea vitaminei C, consumul ceaiurilor de ierburi tradiționale, automedicația.
  Curățați toate obiectele și suprafețele atinse frecvent cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool.
  Utilizați masca de protecție doar în cazul în care suspectați că sunteți bolnav sau în care acordați asistență persoanelor bolnave. Nu purtați măști suprapuse. Nu veți obține o protecție mai bună.
  Toate produsele de origine animală în stare crudă (carnea, organele, laptele, etc.) trebuie manipulate cu grijă, pentru a evita contaminarea încrucișată cu alimente ce nu necesită gătire, conform normelor de siguranță alimentară. Este obligatorie gătirea termică a cărnii, ouălor, laptelui (produselor și subproduselor de origine animală).
  Produsele „Made in China” sau pachetele primite din China nu sunt periculoase.
  Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele europene în carantină, de cel puțin 14 zile.
  Evitați orice călătorie ne-esențială. Dacă, totuși, călătoria este necesară, evitați contactul cu persoanele bolnave, în special cu cele care prezintă simptome respiratorii și respectați o bună igienă a mâinilor și a alimentelor;

Tratament

Nu există un tratament antiviral specific recomandat pentru COVID-19. Persoanele cu COVID-19 primesc îngrijiri de sprijin pentru ameliorarea simptomelor. În cazurile severe, tratamentul trebuie să includă îngrijirea pentru a sprijini funcțiile vitale ale organelor.
Persoanele care cred că ar fi putut fi expuse la COVID-19 trebuie să ia legătura imediat cu medicul de familie.