Cap compas

ISSN 2559-1053

Revista nr. 3(7), Pagina 10-11

Cod: 7-8-91


Sănătate și siguranță

Să spunem „Stop!” poluării Mării Negre

Aurel Stoica, Secretar general SLN

Like
Unlike
+555

Mai multe specii de pești, plante și alte viețuitoare din Marea Neagră au dispărut sau sunt pe cale de dispariție din cauza stratului de apă „moartă” de pe fundul mării, care s-a format exclusiv din cauza poluării, arată un raport prezentat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Poluarea chimică, afectează orice formă de viaţă. Multe râuri care se varsă în Marea Neagră au fost puternic poluate între anii 1970-1980. Unele întreprinderi, foste surse importante de poluare, care încă mai funcţionează, au redus cantitatea de poluare, în urma noilor reglementări și a tehnologiilor moderne. Totuși, Dunărea conduce în continuare spre Marea Neagră o cantitate de substanţe chimice (fertilizatori, ierbicide, insecticide) care nu se descompun în sol şi sunt împinse până la vărsarea Dunării. Transportul de petrol pe Marea Neagră a crescut mult mărind astfel şi riscul poluării. O substanță chimică cu efect negativ asupra florei și faunei Mării Negre este tributilina (TBT) care este folosită pe scară largă ca vopsea rezistentă la apă pentru opera vie a vaselor. Cantitatea de metale, DDT și PCB (betanol policlorinat) a crescut în ultimii ani, dar, inexplicabil, nivelul arsenului a scăzut. DDT-ul, o substanță chimică organică clorinată, toxică, utilizată ca pesticid și care persistă în mediu, este încă folosit, deși a fost interzis. Metale grele cum sunt cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care provin din industrie, sunt foarte nocive dezechilibrând balanța ecosistemelor. Țițeiul pătrunde în mare prin deversări, accidente, la spălarea tancurilor petroliere și nu numai. Este un produs încă indispensabil care conţine mii de hidrocarburi. Acestea pot fi: saturate (fără legături duble), nesaturate (cu legături duble sau triple) și aromatice (au și inele benzenice). Cu cât cantitatea inelelor de benzen sau de legături duble şi triple este mai mare, cu atât țițeiul este mai toxic. Concentraţia sa în Marea Neagră este semnificativ mai mare decât cea din Marea Mediterană. Acest fapt a fost generat de prezența deşeurilor industriale deversate în râuri şi direct în mare. Prezenţa gunoaielor este altă problemă majoră ea afectând vieţuitoarele şi habitatul acestora. O problemă dificilă este reprezentată de deşeurile din plastic (nedegradabile). În plus, apar și accidente. De exemplu, accidentul din 1986, de la Cernobîl, a provocat contaminări ale mediului, în special în unele zone ale Niprului, fluviu ce se varsă în Marea Neagră. În urma accidentului nuclear, nivelul de radioactivitate al Mării Negre a ajuns să fie dublu faţă de nivelul de radioactivitate al Mării Mediterane.

Ca un final trist, în prezent, în Marea Neagră se mai exploatează doar 5 dintre cele 26 de specii de pești cu valoare comercială. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de dispariție, în aceeași situație aflându-se și delfinul, rechinul sau căluțul de mare. Foca, mai multe specii de creveți și de scoici, împreună cu alte zeci de specii de plante și viețuitoare au dispărut deja din Marea Neagră, în ultimii 30 de ani.

Poluarea, în majoritatea cazurilor, este rezultatul accidentelor sau a depozitării intenționate a deșeurilor, deci ar putea fi prevenită. Pentru că, până acum, toate încercările de a stabili noi reguli au eșuat la nivelul decizional, nu ne rămâne decât să sperăm și să încercăm să facem și noi câte ceva, fiecare la nivelul său.


<strong>Aurel Stoica,</strong> Secretar general SLN

Aurel Stoica, Secretar general SLN

Like
Unlike
+555