Cap compas

ISSN 2559-1053

Revista nr. 2(2), Pagina 16

Cod: 2-1-23


SLN

Naivitatea, o caracteristică?

Valentin Dumitru, Redactor șef adjunct

Like
Unlike
+109

NAIVITÁTE - (2) naivități, s. f. 1. Însușirea de a fi naiv (1); comportare de om naiv; simplitate; nevinovăție, ingenuitate, candoare. 2. (Peior.) Lipsă de maturitate în judecată și în comportare; p. ext. vorbă, faptă, atitudine de om naiv (2). [Pr.: na-i-] – Din fr. naïveté.

Am început cu această definiție din DEX(2009), cu speranța că nimeni nu se va simți jignit, atacat în vreun fel. Până la urmă, a fi naiv nu e chiar atât de rău.

Referindu-ne acum la naivitatea la romani, amintim ca in urmă nu cu mult timp, Petre Daea, Ministrul Agriculturii, propunea oaia ca brand de țară motivând că „oaia este o statuie vie”. Păi cum să nu îi vină omului o astfel de idee când balada noastră națională este Miorița ? Miorița este o baladă exemplară iar Călinescu o consideră chiar un mit fundamental pentru poporul român. Dar, oare, nihilismul ciobanului, fatalismul lui, ne sunt caracteristice? Un aspect este destul de clar. Singura „prietenă adevărată” a ciobanului este oaia. Dar, tot înțelepciunea populară a inventat o expresie: A fi deștept (sau șiret) ca oaia, se spune ironic despre un om naiv.

Așadar, oamenii sunt împărțiți în cei naivi, fataliști și ceilalți care îi analizează și, uneori, îi folosesc pe primii, aceștia fiind de regulă tineri fără experiență. Dar să revenim la naivitate, fatalism, nihilism. Aceste caracteristici au dezvoltat, de-a lungul vremii o mulțime de prejudecăți. Astfel, românii cred că blondele sunt proaste, că rromii sunt hoți și leneși, că femeile conduc mașinile mai prost decât bărbații, că bolile mintale – cauzate de vrăjitorii și blesteme, sunt contagioase și multe altele. Lipsa de informare a românilor este principala cauză a apariției și perpetuării prejudecăților. „Prejudecățile sunt percepții sociale deformate, construite ca urmare a generalizării unor cazuri sau experiențe izolate la un grup.” (Vasile Burtea, sociolog).

Revenind la un limbaj mai puțin metaforic, voi trece în revistă câteva dintre tehnicile de manipulare folosite pe scară largă atât conștient cât și inconștient.

1. Zvonul

O afirmație prezentată ca fiind adevărată dar fără a exista posibilitatea de a i se verifica corectitudinea. Analiștii le clasifică în trei categorii: (1) cele care iau dorințele drept realitate (optimiste); (2) cele care exprimă o teamă și o anxietate; (3) cele care provoacă disensiuni (atacă persoane).

2. Dezinformarea

Se caracterizează prin modificarea conștientă a mesajelor vehiculate, pentru a determina la receptori (ținte) anumite reacții dorite de un anumit agent social. Are două dimensiuni: una neintențională și alta intențională.

3. Propaganda

Este considerată o activitate de transmitere, promovare sau răspândire a unor idei de pe pozițiile unei anumite grupări sociale, în scopul influențării, modificării, formării unor concepții. Se disting trei tipuri de propagandă: (1) propaganda albă – utilizează materialele provenite din surse oficiale și se utilizează neostentativ creând impresia unui dialog între egali; (2) propaganda neagră – vehiculează în general materiale „fabricate”, puse pe seama unor instituții inexistente, dar neverificabile; (3) propaganda cenușie – este cea mai frecvent folosită și combină informații parțial reale cu cele integral false. Astfel, publicul identifică unele elemente pe care le cunoaște putând fi indus cu ușurință în eroare.

În final, să ne amintim și cuvintele unor oameni importanți în istoria omenirii: „Calomniază, calomniază. Ceva tot va rămâne!” (V.I.Lenin). „Maselor li se poate acorda libertatea gândirii, pentru că ele oricum nu gândesc.” (George Orwell). „Gândește-te la cât de prost este un om normal... iar apoi imaginează-ți că jumătate din ei sunt și mai proști.” (George Carlin). „Nu te teme că oamenii îți vor fura ideile. Dacă ideile tale sunt bune pentru ceva, va trebui să le vâri oamenilor pe gât cu forța.” (Howard Aiken). „E mai ușor să păcălești oamenii decât să-i convingi că au fost păcăliți.” (Mark Twain).

Mai e nevoie de concluzii? Sper că nu. Sper că fiecare dintre cei care au avut răbdarea să citească aceste rânduri, să înțeleagă că trebuie să gândească, să tragă singuri concluziile cele mai potrivite, să încerce să schimbe ceva.

Surse: DEX 2009, Miorița azi – Alexandru Ofrim, Semnele timpului – Lipsa de informare menține prejudecățile românilor.


<strong>Valentin Dumitru,</strong> Redactor șef adjunct

Valentin Dumitru, Redactor șef adjunct

Like
Unlike
+109