Cap compas

ISSN 2559-1053

Revista nr. 2(6), Pagina 22-23

Cod: 6-11-84


Piața muncii

Marinarii, victime ale contractelor „prea avantajoase”

Telegraf OnLine, Autor necunoscut

Like
Unlike
+578

Atraşi de salariile mari, tot mai mulţi marinari pleacă prin firme de shipping care nu sunt de încredere, iar apoi ajung să regrete deciziile luate. Orbiţi de oferte tentante, ei nu verifică agenţiile de crewing cu care parafează contractele de muncă sau pur şi simplu nu semnează niciun contract. Legea ar trebui să-i protejeze pe navigatori, iar Autoritatea Navală Română (ANR) nu ar trebui să mai permită îmbarcarea altor marinari acolo unde deja s-au înregistrat probleme, este de părere reprezentantul Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor (ITF) şi liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor din Flota Maritimă Comercială (SLN), Adrian Mihălcioiu.

„Din păcate, sunt mulţi navigatori disperaţi pentru că nu-şi găsesc un loc de muncă. Decât să nu facă nimic acasă, mai bine pleacă, gândindu-se că-şi vor rezolva problema în două-cinci luni şi se vor lipi de ceva bani. Nu pot să combat această idee, nu pot să fiu în pielea oamenilor care fac lucrul ăsta, dar este o filosofie greşită. S-a demonstrat până acum, cu vârf şi îndesat, că astfel de gândiri nu duc la nimic bun. Odată ce ai plecat într-un loc cu probleme, situaţia va fi din ce în ce mai rea”, a spus Mihălcioiu.

VOIAJE DE CALVAR. Exemple de marinari care au suportat voiaje de calvar sunt foarte multe. În acest tablou se înscriu şi navigatorii români de pe „D. Whale“, sub pavilion Liberia. Cele şapte luni petrecute pe mare la bordul acestei nave au fost un adevărat chin. Au fost nevoiţi să mănânce numai orez foarte condimentat, iar relaţia cu comandantul navei era tot timpul tensionantă. Cu sprijinul consulatului României din Sri Lanka, al SLN, dar şi al Ministerului Afacerilor Externe, marinarii au fost repatriaţi şi, într-un final, şi-au primit şi salariile restante. „Din păcate, dacă armatorul ar fi cerut marinari români în continuare, s-ar fi găsit oameni care să meargă acolo.

Ba chiar, dintre cei care abia s-au întors acasă”, a spus liderul sindical. Un alt exemplu îl constituie marinarii de pe „Olympus“, sub pavilion Marea Britanie, care încă se află în rada interioară a portului El-Adabya, din Egipt. Pe 23 februarie, nava „Olympus“ a fost reţinută de autorităţile egiptene pentru neplata unor taxe şi facturi. Pe vas era un echipaj de 29 români. Dintre aceştia, 17 mai sunt şi acum, după şase luni, pe navă. Nu pot părăsi vasul pentru că ar fi arestaţi şi şi-ar pierde salariile. Fiecare zi este un calvar. Trebuie să suporte temperaturi de peste 42 de grade Celsius şi nu au voie să pornească energia electrică decât o oră pe zi. În plus, apa şi hrana sunt la limită. Cu toate acestea, românii fac coadă să urce pe „Olympus“. „Cinci marinari au plecat pe „Olympus“ după ce nava a fost arestată, deşi ştiau situaţia, iar noi i-am avertizat. Nu au vrut să ne asculte”, a spus Mihălcioiu.

ŞPAGA, O CUTUMĂ. Ştim bine că, în România, se dă aproape peste tot şpagă. Fără „mica atenţie” nu se face nimic. Şi în domeniul maritim, şpaga a devenit o cutumă căreia i se supun atât marinarii simpli, cât şi ofiţerii de navă. Însă navigatorii trebuie să ştie că acele comisioane pe care le dau pentru un contract nu sunt legale, iar firmele sunt pasibile de a-şi pierde autorizaţiile de funcţionare. În plus, dacă sunt prinşi că încasează acest „comision”, şefii agenţiilor de crewing nu îşi vor mai putea deschide niciodată o firmă în domeniu. „Se ştie că sunt multe firme care percep comisioane, însă, de cele mai multe ori, toate aceste atenţii se dau fără nicio dovadă, astfel că inspectorilor ANR le este foarte greu să probeze asta”, a spus Mihălcioiu. În judeţul Constanţa sunt 96 de firme de crewing autorizate de ANR. SLN are contracte cu şapte firme, iar alte 15 deţin aproape toate contractele semnate într-un an. „Restul firmelor de crewing se bat pe 20% din contractele navigatorilor, ceea ce spune destul de mult. Ar trebui să dispară multe din acestea, întrucât de aici vin toate problemele pe mare”, a spus Mihălcioiu.

MĂSURI DE SIGURANŢĂ. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă un marinar care nu vrea să fie păcălit de armatori şi să arunce, astfel, cu banii pe fereastră este să se informeze la SLN dacă armatorul sau nava au probleme. „Ar trebui să asculte de sfaturile pe care le dau profesioniştii din SLN.

Informaţiile sunt gratuite. Cei care ne-au ascultat ne-au mulţumit mereu pentru că nu au ajuns într-un loc unde puteau să se nenorocească sau de unde puteau să nu se mai întoarcă”, a spus liderul sindical. El a precizat că atât ITF, cât şi SLN nu pot interveni dacă „marinarii fac aceleaşi greşeli de mai multe ori şi se îmbarcă pe aceeaşi navă sau la aceeaşi firmă cu probleme”. „Noi rezolvăm un caz şi se termină acolo. Cei care nu au urechi să audă şi ochi ca să vadă... e treaba lor. Or să simtă pe propria piele, deoarece nu putem rezolva toate cazurile”, a spus Mihălcioiu.


<strong>Telegraf OnLine,</strong> Autor necunoscut

Telegraf OnLine, Autor necunoscut

Like
Unlike
+578