Cap compas

ISSN 2559-1053

Revista nr. 3(7), Pagina 24-25

Cod: 7-25-94


Portul Constanța

Incursiune în istorie (III). Portul Constanța

Corina Gabriela Pleșa, Redactor

Like
Unlike
+740

După al Doilea Război Mondial, sub regimul comunist, Constanța și-a menținut statutul său de cel mai important port românesc, dezvoltându-se, în special între anii 1960 - 1975, datorită industrializării rapide. S-a mărit șantierul naval, s-a dezvoltat flota comercială și s-au construit fabrici și uzine. De asemenea, s-a început dezvoltarea turismului de litoral, construindu-se infrastructura necesară atât în Constanța cât și în Mamaia.

Dar, ar fi incorect să nu ne referim mai pe larg la istoria portului. Fără a greși, putem spune că portul a avut și încă mai are rolul principal în dezvoltarea Constanței. Ba chiar putem spune că nu există constănțean care să nu fi avut vreodată drum prin port. Pe de altă parte, istoria portului este strâns legată de cea a oraşului.

Portul cunoaşte o viaţă economică prosperă începând din secolul II d.Hr., când oraşul preia numele împăratului Constantin. Schimburile comerciale se desfăşoară cu precădere în „Edificiul roman cu mozaic”, admirabila construcţie situată între faleza oraşului şi instalaţiile portuare. În perioada bizantină, evoluţia portului Tomis va fi marcată de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comerţul este în scădere, negustorii caută alte pieţe, dar portul nu este dat uitării, el fiind înregistrat, în continuare, în portulanele şi hărţile veneţiene sau genoveze. De altfel, portul şi alte construcţii aferente vor păstra multă vreme denumirea de „genovez", în amintirea negustorilor şi navigatorilor proveniţi din acest oraş italian. După o scurtă perioadă de stăpânire românească, teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, călătorii europeni sau din Imperiu vor menţiona activitatea portului Kustenge, care deja contribuia la creşterea comerţului zonal. În 1857, autorităţile turce concesionează construirea portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă - Constanţa companiei engleze „Danube and Black Sea Railway and Kustenge Harbour Company Ltd.”. Portul Constanţa beneficiază de amenajări şi dotări moderne. După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tânărul stat.

În opinia Regelui Carol I, portul Constanţa „va deveni unul din cele mai însemnate ale Orientului şi un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă”. Nu fără greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabilă a proiectului. În aceste condiţii, statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă.

La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a portului Constanţa. În piatra de temelie a fost depus, de către Regele Carol I, documentul care consfinţea „întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont Euxin, unde, din veacurile cele mai îndepărtate, comerţul a găsit un loc de adăpost...”.

Lucrările de construcţie au început după proiectul inginerului I. B. Cantacuzino şi au fost continuate cu modificările propuse de alţi doi ingineri români de excepţie: Gheorghe Duca şi Anghel Saligny.

În anul 1899, conducerea lucrărilor portuare a fost preluată de inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă. Până în 1909, când a fost inaugurat oficial portul Constanţa, s-au efectuat lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud şi cheiurile, au fost construite şase bazine, rezervoarele de petrol şi, nu în ultimul rând, silozurile. Astfel dotat, Portul Constanţa a operat în 1911 peste 1,4 milioane tone mărfuri.

În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infrastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, bursa, docul plutitor, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene.

În actul comemorativ din 1909 se exprima „nădejdea că Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare, ca să putem isprăvi cât mai curând portul întreg, menit să slujească la propăşirea economică a scumpei noastre patrii". Din nefericire, Constanţa şi ţara întreagă aveau să sufere distrugerile provocate de doua războaie mondiale, de ocupaţia sovietică şi de regimul dictatorial comunist.

Începând cu 1967 s-au demarat lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, care a fost inaugurat în anul 1984. Pe parcursul a două decenii, portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri.

După schimbarea regimului din decembrie 1989, o vreme, viața portuară a fost paralizată, însă, nu după multă vreme, se constată un adevarat reviriment. „Prin poziția geografică avantajoasă, complexul portuar Constanța și Canalul Dunare - Marea Neagră, facilitează legătura cu țările Europei Centrale și de Vest. Portul Constanța se află la capatul magistralei de comunicații de ape interioare Rhin - Main - Dunăre care traversează Europa de N-V spre S-E și leagă bazinul Mării Negre cu cel al Mării Nordului. Finalizarea în anul 1992 a Canalului Rhin - Main - Dunăre a creeat un adevărat „culoar” de navigație europeană, portul Constanța aflându-se la extremitatea sud-estică a acestuia, ceea ce îi asigură perspective reale de dezvoltare. Distanța navigabilă dintre Rotterdam și Constanța se reduce cu aproximativ jumatate, de la circa 6000 km pe vechiul drum maritim la circa 3000 km pe canal, ceea ce permite acoperirea ei in numai 3 zile si 8 ore, față de 11 zile pe ruta clasica!” (V. Ciorbea). Cifrele statistice din 1989 ne arată că prin port au trecut 62 milioane tone de mărfuri și că activitatea lui s-a extins pe aproape 730 ha. Se știe că a început construcția noului Port Constanța Sud - Agigea, cu o suprafață de 2500 ha, ceea ce va asigura, și prin zona liberă, un trafic de aproape 200 milioane tone anual.

Deci, să fim optimiști!


<strong>Corina Gabriela Pleșa,</strong> Redactor

Corina Gabriela Pleșa, Redactor

Like
Unlike
+740